Conjugation of obrăci
to become engaged Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | obrăcesc |
| tu | obrăcești |
| el / ea | obrăcește |
| noi | obrăcim |
| voi | obrăciți |
| ei / ele | obrăcesc |
Imperfect
| eu | obrăceam |
| tu | obrăceai |
| el / ea | obrăcea |
| noi | obrăceam |
| voi | obrăceați |
| ei / ele | obrăceau |
Perfectul simplu
| eu | obrăcii |
| tu | obrăciși |
| el / ea | obrăci |
| noi | obrăcirăm |
| voi | obrăcirăți |
| ei / ele | obrăciră |
Mai mult ca perfectul
| eu | obrăcisem |
| tu | obrăciseși |
| el / ea | obrăcise |
| noi | obrăciserăm |
| voi | obrăciserăți |
| ei / ele | obrăciseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să obrăcesc |
| tu | să obrăcești |
| el / ea | să obrăcească |
| noi | să obrăcim |
| voi | să obrăciți |
| ei / ele | să obrăcească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | obrăcește |
| voi | obrăciți |
Negativ
| tu | nu nu obrăci |
| voi | nu nu obrăciți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a obrăci |
Gerunziu
| — | obrăcind |
Participiu
| — | obrăcit |