Conjugation of inculca
to inculcate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | inculc |
| tu | inculci |
| el / ea | inculcă |
| noi | inculcăm |
| voi | inculcați |
| ei / ele | inculcă |
Imperfect
| eu | inculcam |
| tu | inculcai |
| el / ea | inculca |
| noi | inculcam |
| voi | inculcați |
| ei / ele | inculcau |
Perfectul simplu
| eu | inculcai |
| tu | inculcași |
| el / ea | inculcă |
| noi | inculcarăm |
| voi | inculcarăți |
| ei / ele | inculcară |
Mai mult ca perfectul
| eu | inculcasem |
| tu | inculcaseși |
| el / ea | inculcase |
| noi | inculcaserăm |
| voi | inculcaserăți |
| ei / ele | inculcaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să inculc |
| tu | să inculci |
| el / ea | să inculce |
| noi | să inculcăm |
| voi | să inculcați |
| ei / ele | să inculce |
Imperativ
Afirmativ
| tu | inculcă |
| voi | inculcați |
Negativ
| tu | nu nu inculca |
| voi | nu nu inculcați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a inculca |
Gerunziu
| — | inculcând |
Participiu
| — | inculcat |