Conjugation of sfătui
to advise, counsel Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | sfătuiesc |
| tu | sfătuiești |
| el / ea | sfătuiește |
| noi | sfătuim |
| voi | sfătuiți |
| ei / ele | sfătuiesc |
Imperfect
| eu | sfătuiam |
| tu | sfătuiai |
| el / ea | sfătuia |
| noi | sfătuiam |
| voi | sfătuiați |
| ei / ele | sfătuiau |
Perfectul simplu
| eu | sfătuii |
| tu | sfătuiși |
| el / ea | sfătui |
| noi | sfătuirăm |
| voi | sfătuirăți |
| ei / ele | sfătuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | sfătuisem |
| tu | sfătuiseși |
| el / ea | sfătuise |
| noi | sfătuiserăm |
| voi | sfătuiserăți |
| ei / ele | sfătuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să sfătuiesc |
| tu | să sfătuiești |
| el / ea | să sfătuiască |
| noi | să sfătuim |
| voi | să sfătuiți |
| ei / ele | să sfătuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | sfătuiește |
| voi | sfătuiți |
Negativ
| tu | nu nu sfătui |
| voi | nu nu sfătuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a sfătui |
Gerunziu
| — | sfătuind |
Participiu
| — | sfătuit |