Conjugation of sfii
to be shy, to be intimidated Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | sfiesc |
| tu | sfiești |
| el / ea | sfiește |
| noi | sfiim |
| voi | sfiiți |
| ei / ele | sfiesc |
Imperfect
| eu | sfiam |
| tu | sfiai |
| el / ea | sfia |
| noi | sfiam |
| voi | sfiați |
| ei / ele | sfiau |
Perfectul simplu
| eu | sfiii |
| tu | sfiiși |
| el / ea | sfii |
| noi | sfiirăm |
| voi | sfiirăți |
| ei / ele | sfiiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | sfiisem |
| tu | sfiiseși |
| el / ea | sfiise |
| noi | sfiiserăm |
| voi | sfiiserăți |
| ei / ele | sfiiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să sfiesc |
| tu | să sfiești |
| el / ea | să sfiască |
| noi | să sfiim |
| voi | să sfiiți |
| ei / ele | să sfiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | sfiește |
| voi | sfiiți |
Negativ
| tu | nu nu sfii |
| voi | nu nu sfiiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a sfii |
Gerunziu
| — | sfiind |
Participiu
| — | sfiit |