Conjugation of sfinți
to canonize or beatify Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | sfințesc |
| tu | sfințești |
| el / ea | sfințește |
| noi | sfințim |
| voi | sfințiți |
| ei / ele | sfințesc |
Imperfect
| eu | sfințeam |
| tu | sfințeai |
| el / ea | sfințea |
| noi | sfințeam |
| voi | sfințeați |
| ei / ele | sfințeau |
Perfectul simplu
| eu | sfinții |
| tu | sfințiși |
| el / ea | sfinți |
| noi | sfințirăm |
| voi | sfințirăți |
| ei / ele | sfințiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | sfințisem |
| tu | sfințiseși |
| el / ea | sfințise |
| noi | sfințiserăm |
| voi | sfințiserăți |
| ei / ele | sfințiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să sfințesc |
| tu | să sfințești |
| el / ea | să sfințească |
| noi | să sfințim |
| voi | să sfințiți |
| ei / ele | să sfințească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | sfințește |
| voi | sfințiți |
Negativ
| tu | nu nu sfinți |
| voi | nu nu sfințiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a sfinți |
Gerunziu
| — | sfințind |
Participiu
| — | sfințit |