Conjugation of irita
to irritate (an organ, such as skin) Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | irit |
| tu | iriți |
| el / ea | irită |
| noi | irităm |
| voi | iritați |
| ei / ele | irită |
Imperfect
| eu | iritam |
| tu | iritai |
| el / ea | irita |
| noi | iritam |
| voi | iritați |
| ei / ele | iritau |
Perfectul simplu
| eu | iritai |
| tu | iritași |
| el / ea | irită |
| noi | iritarăm |
| voi | iritarăți |
| ei / ele | iritară |
Mai mult ca perfectul
| eu | iritasem |
| tu | iritaseși |
| el / ea | iritase |
| noi | iritaserăm |
| voi | iritaserăți |
| ei / ele | iritaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să irit |
| tu | să iriți |
| el / ea | să irite |
| noi | să irităm |
| voi | să iritați |
| ei / ele | să irite |
Imperativ
Afirmativ
| tu | irită |
| voi | iritați |
Negativ
| tu | nu nu irita |
| voi | nu nu iritați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a irita |
Gerunziu
| — | iritând |
Participiu
| — | iritat |