Conjugation of ironiza
to ironize Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | ironizez |
| tu | ironizezi |
| el / ea | ironizează |
| noi | ironizăm |
| voi | ironizați |
| ei / ele | ironizează |
Imperfect
| eu | ironizam |
| tu | ironizai |
| el / ea | ironiza |
| noi | ironizam |
| voi | ironizați |
| ei / ele | ironizau |
Perfectul simplu
| eu | ironizai |
| tu | ironizași |
| el / ea | ironiză |
| noi | ironizarăm |
| voi | ironizarăți |
| ei / ele | ironizară |
Mai mult ca perfectul
| eu | ironizasem |
| tu | ironizaseși |
| el / ea | ironizase |
| noi | ironizaserăm |
| voi | ironizaserăți |
| ei / ele | ironizaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să ironizez |
| tu | să ironizezi |
| el / ea | să ironizeze |
| noi | să ironizăm |
| voi | să ironizați |
| ei / ele | să ironizeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | ironizează |
| voi | ironizați |
Negativ
| tu | nu nu ironiza |
| voi | nu nu ironizați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a ironiza |
Gerunziu
| — | ironizând |
Participiu
| — | ironizat |