Conjugation of întrece
to surpass, overtake Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | întrec |
| tu | întreci |
| el / ea | întrece |
| noi | întrecem |
| voi | întreceți |
| ei / ele | întrec |
Imperfect
| eu | întreceam |
| tu | întreceai |
| el / ea | întrecea |
| noi | întreceam |
| voi | întreceați |
| ei / ele | întreceau |
Perfectul simplu
| eu | întrecui |
| tu | întrecuși |
| el / ea | întrecu |
| noi | întrecurăm |
| voi | întrecurăți |
| ei / ele | întrecură |
Mai mult ca perfectul
| eu | întrecusem |
| tu | întrecuseși |
| el / ea | întrecuse |
| noi | întrecuserăm |
| voi | întrecuserăți |
| ei / ele | întrecuseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să întrec |
| tu | să întreci |
| el / ea | să întreacă |
| noi | să întrecem |
| voi | să întreceți |
| ei / ele | să întreacă |
Imperativ
Afirmativ
| tu | întrece |
| voi | întreceți |
Negativ
| tu | nu nu întrece |
| voi | nu nu întreceți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a întrece |
Gerunziu
| — | întrecând |
Participiu
| — | întrecut |