Indicativ
Prezent
| eu | întrebuințez |
| tu | întrebuințezi |
| el / ea | întrebuințează |
| noi | întrebuințăm |
| voi | întrebuințați |
| ei / ele | întrebuințează |
Imperfect
| eu | întrebuințam |
| tu | întrebuințai |
| el / ea | întrebuința |
| noi | întrebuințam |
| voi | întrebuințați |
| ei / ele | întrebuințau |
Perfectul simplu
| eu | întrebuințai |
| tu | întrebuințași |
| el / ea | întrebuință |
| noi | întrebuințarăm |
| voi | întrebuințarăți |
| ei / ele | întrebuințară |
Mai mult ca perfectul
| eu | întrebuințasem |
| tu | întrebuințaseși |
| el / ea | întrebuințase |
| noi | întrebuințaserăm |
| voi | întrebuințaserăți |
| ei / ele | întrebuințaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să întrebuințez |
| tu | să întrebuințezi |
| el / ea | să întrebuințeze |
| noi | să întrebuințăm |
| voi | să întrebuințați |
| ei / ele | să întrebuințeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | întrebuințează |
| voi | întrebuințați |
Negativ
| tu | nu nu întrebuința |
| voi | nu nu întrebuințați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a întrebuința |
Gerunziu
| — | întrebuințând |
Participiu
| — | întrebuințat |