Conjugation of înjunghia
to stab Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înjunghii |
| tu | înjunghii |
| el / ea | înjunghie |
| noi | înjunghiem |
| voi | înjunghiați |
| ei / ele | înjunghie |
Imperfect
| eu | înjunghiam |
| tu | înjunghiai |
| el / ea | înjunghia |
| noi | înjunghiam |
| voi | înjunghiați |
| ei / ele | înjunghiau |
Perfectul simplu
| eu | înjunghiai |
| tu | înjunghiași |
| el / ea | înjunghie |
| noi | înjunghiarăm |
| voi | înjunghiarăți |
| ei / ele | înjunghiară |
Mai mult ca perfectul
| eu | înjunghiasem |
| tu | înjunghiaseși |
| el / ea | înjunghiase |
| noi | înjunghiaserăm |
| voi | înjunghiaserăți |
| ei / ele | înjunghiaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înjunghii |
| tu | să înjunghii |
| el / ea | să înjunghie |
| noi | să înjunghiem |
| voi | să înjunghiați |
| ei / ele | să înjunghie |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înjunghie |
| voi | înjunghiați |
Negativ
| tu | nu nu înjunghia |
| voi | nu nu înjunghiați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înjunghia |
Gerunziu
| — | înjunghiind |
Participiu
| — | înjunghiat |