Conjugation of înlemni
to freeze, to freeze up Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înlemnesc |
| tu | înlemnești |
| el / ea | înlemnește |
| noi | înlemnim |
| voi | înlemniți |
| ei / ele | înlemnesc |
Imperfect
| eu | înlemneam |
| tu | înlemneai |
| el / ea | înlemnea |
| noi | înlemneam |
| voi | înlemneați |
| ei / ele | înlemneau |
Perfectul simplu
| eu | înlemnii |
| tu | înlemniși |
| el / ea | înlemni |
| noi | înlemnirăm |
| voi | înlemnirăți |
| ei / ele | înlemniră |
Mai mult ca perfectul
| eu | înlemnisem |
| tu | înlemniseși |
| el / ea | înlemnise |
| noi | înlemniserăm |
| voi | înlemniserăți |
| ei / ele | înlemniseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înlemnesc |
| tu | să înlemnești |
| el / ea | să înlemnească |
| noi | să înlemnim |
| voi | să înlemniți |
| ei / ele | să înlemnească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înlemnește |
| voi | înlemniți |
Negativ
| tu | nu nu înlemni |
| voi | nu nu înlemniți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înlemni |
Gerunziu
| — | înlemnind |
Participiu
| — | înlemnit |