Conjugation of înmărmuri
to bedaze, bedazzle, stun, dumbfound Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înmărmuresc |
| tu | înmărmurești |
| el / ea | înmărmurește |
| noi | înmărmurim |
| voi | înmărmuriți |
| ei / ele | înmărmuresc |
Imperfect
| eu | înmărmuream |
| tu | înmărmureai |
| el / ea | înmărmurea |
| noi | înmărmuream |
| voi | înmărmureați |
| ei / ele | înmărmureau |
Perfectul simplu
| eu | înmărmurii |
| tu | înmărmuriși |
| el / ea | înmărmuri |
| noi | înmărmurirăm |
| voi | înmărmurirăți |
| ei / ele | înmărmuriră |
Mai mult ca perfectul
| eu | înmărmurisem |
| tu | înmărmuriseși |
| el / ea | înmărmurise |
| noi | înmărmuriserăm |
| voi | înmărmuriserăți |
| ei / ele | înmărmuriseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înmărmuresc |
| tu | să înmărmurești |
| el / ea | să înmărmurească |
| noi | să înmărmurim |
| voi | să înmărmuriți |
| ei / ele | să înmărmurească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înmărmurește |
| voi | înmărmuriți |
Negativ
| tu | nu nu înmărmuri |
| voi | nu nu înmărmuriți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înmărmuri |
Gerunziu
| — | înmărmurind |
Participiu
| — | înmărmurit |