Conjugation of înmatricula
to matriculate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înmatriculez |
| tu | înmatriculezi |
| el / ea | înmatriculează |
| noi | înmatriculăm |
| voi | înmatriculați |
| ei / ele | înmatriculează |
Imperfect
| eu | înmatriculam |
| tu | înmatriculai |
| el / ea | înmatricula |
| noi | înmatriculam |
| voi | înmatriculați |
| ei / ele | înmatriculau |
Perfectul simplu
| eu | înmatriculai |
| tu | înmatriculași |
| el / ea | înmatriculă |
| noi | înmatricularăm |
| voi | înmatricularăți |
| ei / ele | înmatriculară |
Mai mult ca perfectul
| eu | înmatriculasem |
| tu | înmatriculaseși |
| el / ea | înmatriculase |
| noi | înmatriculaserăm |
| voi | înmatriculaserăți |
| ei / ele | înmatriculaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înmatriculez |
| tu | să înmatriculezi |
| el / ea | să înmatriculeze |
| noi | să înmatriculăm |
| voi | să înmatriculați |
| ei / ele | să înmatriculeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înmatriculează |
| voi | înmatriculați |
Negativ
| tu | nu nu înmatricula |
| voi | nu nu înmatriculați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înmatricula |
Gerunziu
| — | înmatriculând |
Participiu
| — | înmatriculat |