Conjugation of înfuleca
to wolf down, engorge Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înfulec |
| tu | înfuleci |
| el / ea | înfulecă |
| noi | înfulecăm |
| voi | înfulecați |
| ei / ele | înfulecă |
Imperfect
| eu | înfulecam |
| tu | înfulecai |
| el / ea | înfuleca |
| noi | înfulecam |
| voi | înfulecați |
| ei / ele | înfulecau |
Perfectul simplu
| eu | înfulecai |
| tu | înfulecași |
| el / ea | înfulecă |
| noi | înfulecarăm |
| voi | înfulecarăți |
| ei / ele | înfulecară |
Mai mult ca perfectul
| eu | înfulecasem |
| tu | înfulecaseși |
| el / ea | înfulecase |
| noi | înfulecaserăm |
| voi | înfulecaserăți |
| ei / ele | înfulecaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înfulec |
| tu | să înfuleci |
| el / ea | să înfulece |
| noi | să înfulecăm |
| voi | să înfulecați |
| ei / ele | să înfulece |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înfulecă |
| voi | înfulecați |
Negativ
| tu | nu nu înfuleca |
| voi | nu nu înfulecați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înfuleca |
Gerunziu
| — | înfulecând |
Participiu
| — | înfulecat |