Conjugation of înfricoșa
ɨn.fri.koˈʃato scare; to fill with fear, make fearful Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înfricoșez |
| tu | înfricoșezi |
| el / ea | înfricoșează |
| noi | înfricoșăm |
| voi | înfricoșați |
| ei / ele | înfricoșează |
Imperfect
| eu | înfricoșam |
| tu | înfricoșai |
| el / ea | înfricoșa |
| noi | înfricoșam |
| voi | înfricoșați |
| ei / ele | înfricoșau |
Perfectul simplu
| eu | înfricoșai |
| tu | înfricoșași |
| el / ea | înfricoșă |
| noi | înfricoșarăm |
| voi | înfricoșarăți |
| ei / ele | înfricoșară |
Mai mult ca perfectul
| eu | înfricoșasem |
| tu | înfricoșaseși |
| el / ea | înfricoșase |
| noi | înfricoșaserăm |
| voi | înfricoșaserăți |
| ei / ele | înfricoșaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înfricoșez |
| tu | să înfricoșezi |
| el / ea | să înfricoșeze |
| noi | să înfricoșăm |
| voi | să înfricoșați |
| ei / ele | să înfricoșeze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înfricoșează |
| voi | înfricoșați |
Negativ
| tu | nu nu înfricoșa |
| voi | nu nu înfricoșați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înfricoșa |
Gerunziu
| — | înfricoșând |
Participiu
| — | înfricoșat |