Conjugation of străfulgera
to get a sudden thought Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | străfulger |
| tu | străfulgeri |
| el / ea | străfulgeră |
| noi | străfulgerăm |
| voi | străfulgerați |
| ei / ele | străfulgeră |
Imperfect
| eu | străfulgeram |
| tu | străfulgerai |
| el / ea | străfulgera |
| noi | străfulgeram |
| voi | străfulgerați |
| ei / ele | străfulgerau |
Perfectul simplu
| eu | străfulgerai |
| tu | străfulgerași |
| el / ea | străfulgeră |
| noi | străfulgerarăm |
| voi | străfulgerarăți |
| ei / ele | străfulgerară |
Mai mult ca perfectul
| eu | străfulgerasem |
| tu | străfulgeraseși |
| el / ea | străfulgerase |
| noi | străfulgeraserăm |
| voi | străfulgeraserăți |
| ei / ele | străfulgeraseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să străfulger |
| tu | să străfulgeri |
| el / ea | să străfulgere |
| noi | să străfulgerăm |
| voi | să străfulgerați |
| ei / ele | să străfulgere |
Imperativ
Afirmativ
| tu | străfulgeră |
| voi | străfulgerați |
Negativ
| tu | nu nu străfulgera |
| voi | nu nu străfulgerați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a străfulgera |
Gerunziu
| — | străfulgerând |
Participiu
| — | străfulgerat |