Conjugation of stârni
to provoke Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | stârnesc |
| tu | stârnești |
| el / ea | stârnește |
| noi | stârnim |
| voi | stârniți |
| ei / ele | stârnesc |
Imperfect
| eu | stârneam |
| tu | stârneai |
| el / ea | stârnea |
| noi | stârneam |
| voi | stârneați |
| ei / ele | stârneau |
Perfectul simplu
| eu | stârnii |
| tu | stârniși |
| el / ea | stârni |
| noi | stârnirăm |
| voi | stârnirăți |
| ei / ele | stârniră |
Mai mult ca perfectul
| eu | stârnisem |
| tu | stârniseși |
| el / ea | stârnise |
| noi | stârniserăm |
| voi | stârniserăți |
| ei / ele | stârniseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să stârnesc |
| tu | să stârnești |
| el / ea | să stârnească |
| noi | să stârnim |
| voi | să stârniți |
| ei / ele | să stârnească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | stârnește |
| voi | stârniți |
Negativ
| tu | nu nu stârni |
| voi | nu nu stârniți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a stârni |
Gerunziu
| — | stârnind |
Participiu
| — | stârnit |