Conjugation of prii
priˈito be beneficial, favourable, make for good conditions Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | priesc |
| tu | priești |
| el / ea | priește |
| noi | priim |
| voi | priiți |
| ei / ele | priesc |
Imperfect
| eu | priam |
| tu | priai |
| el / ea | pria |
| noi | priam |
| voi | priați |
| ei / ele | priau |
Perfectul simplu
| eu | priii |
| tu | priiși |
| el / ea | prii |
| noi | priirăm |
| voi | priirăți |
| ei / ele | priiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | priisem |
| tu | priiseși |
| el / ea | priise |
| noi | priiserăm |
| voi | priiserăți |
| ei / ele | priiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să priesc |
| tu | să priești |
| el / ea | să priască |
| noi | să priim |
| voi | să priiți |
| ei / ele | să priască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | priește |
| voi | priiți |
Negativ
| tu | nu nu prii |
| voi | nu nu priiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a prii |
Gerunziu
| — | priind |
Participiu
| — | priit |