Conjugation of ponorî
to collapse, to cave in Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | ponorăsc |
| tu | ponorăști |
| el / ea | ponorăște |
| noi | ponorâm |
| voi | ponorâți |
| ei / ele | ponorăsc |
Imperfect
| eu | ponoram |
| tu | ponorai |
| el / ea | ponora |
| noi | ponoram |
| voi | ponorați |
| ei / ele | ponorau |
Perfectul simplu
| eu | ponorâi |
| tu | ponorâși |
| el / ea | ponorî |
| noi | ponorârăm |
| voi | ponorârăți |
| ei / ele | ponorâră |
Mai mult ca perfectul
| eu | ponorâsem |
| tu | ponorâseși |
| el / ea | ponorâse |
| noi | ponorâserăm |
| voi | ponorâserăți |
| ei / ele | ponorâseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să ponorăsc |
| tu | să ponorăști |
| el / ea | să ponorască |
| noi | să ponorâm |
| voi | să ponorâți |
| ei / ele | să ponorască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | ponorăște |
| voi | ponorâți |
Negativ
| tu | nu nu ponorî |
| voi | nu nu ponorâți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a ponorî |
Gerunziu
| — | ponorând |
Participiu
| — | ponorît |