Conjugation of popi
to ordain (a priest) Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | popesc |
| tu | popești |
| el / ea | popește |
| noi | popim |
| voi | popiți |
| ei / ele | popesc |
Imperfect
| eu | popeam |
| tu | popeai |
| el / ea | popea |
| noi | popeam |
| voi | popeați |
| ei / ele | popeau |
Perfectul simplu
| eu | popii |
| tu | popiși |
| el / ea | popi |
| noi | popirăm |
| voi | popirăți |
| ei / ele | popiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | popisem |
| tu | popiseși |
| el / ea | popise |
| noi | popiserăm |
| voi | popiserăți |
| ei / ele | popiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să popesc |
| tu | să popești |
| el / ea | să popească |
| noi | să popim |
| voi | să popiți |
| ei / ele | să popească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | popește |
| voi | popiți |
Negativ
| tu | nu nu popi |
| voi | nu nu popiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a popi |
Gerunziu
| — | popind |
Participiu
| — | popit |