Conjugation of năboi
to flood Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | năboiesc |
| tu | năboiești |
| el / ea | năboiește |
| noi | năboim |
| voi | năboiți |
| ei / ele | năboiesc |
Imperfect
| eu | năboiam |
| tu | năboiai |
| el / ea | năboia |
| noi | năboiam |
| voi | năboiați |
| ei / ele | năboiau |
Perfectul simplu
| eu | năboii |
| tu | năboiși |
| el / ea | năboi |
| noi | năboirăm |
| voi | năboirăți |
| ei / ele | năboiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | năboisem |
| tu | năboiseși |
| el / ea | năboise |
| noi | năboiserăm |
| voi | năboiserăți |
| ei / ele | năboiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să năboiesc |
| tu | să năboiești |
| el / ea | să năboiască |
| noi | să năboim |
| voi | să năboiți |
| ei / ele | să năboiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | năboiește |
| voi | năboiți |
Negativ
| tu | nu nu năboi |
| voi | nu nu năboiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a năboi |
Gerunziu
| — | năboind |
Participiu
| — | năboit |