Indicativ
Prezent
| eu | nădăjduiesc |
| tu | nădăjduiești |
| el / ea | nădăjduiește |
| noi | nădăjduim |
| voi | nădăjduiți |
| ei / ele | nădăjduiesc |
Imperfect
| eu | nădăjduiam |
| tu | nădăjduiai |
| el / ea | nădăjduia |
| noi | nădăjduiam |
| voi | nădăjduiați |
| ei / ele | nădăjduiau |
Perfectul simplu
| eu | nădăjduii |
| tu | nădăjduiși |
| el / ea | nădăjdui |
| noi | nădăjduirăm |
| voi | nădăjduirăți |
| ei / ele | nădăjduiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | nădăjduisem |
| tu | nădăjduiseși |
| el / ea | nădăjduise |
| noi | nădăjduiserăm |
| voi | nădăjduiserăți |
| ei / ele | nădăjduiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să nădăjduiesc |
| tu | să nădăjduiești |
| el / ea | să nădăjduiască |
| noi | să nădăjduim |
| voi | să nădăjduiți |
| ei / ele | să nădăjduiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | nădăjduiește |
| voi | nădăjduiți |
Negativ
| tu | nu nu nădăjdui |
| voi | nu nu nădăjduiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a nădăjdui |
Gerunziu
| — | nădăjduind |
Participiu
| — | nădăjduit |