Conjugation of învinovăți
to blame Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | învinovățesc |
| tu | învinovățești |
| el / ea | învinovățește |
| noi | învinovățim |
| voi | învinovățiți |
| ei / ele | învinovățesc |
Imperfect
| eu | învinovățeam |
| tu | învinovățeai |
| el / ea | învinovățea |
| noi | învinovățeam |
| voi | învinovățeați |
| ei / ele | învinovățeau |
Perfectul simplu
| eu | învinovății |
| tu | învinovățiși |
| el / ea | învinovăți |
| noi | învinovățirăm |
| voi | învinovățirăți |
| ei / ele | învinovățiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | învinovățisem |
| tu | învinovățiseși |
| el / ea | învinovățise |
| noi | învinovățiserăm |
| voi | învinovățiserăți |
| ei / ele | învinovățiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să învinovățesc |
| tu | să învinovățești |
| el / ea | să învinovățească |
| noi | să învinovățim |
| voi | să învinovățiți |
| ei / ele | să învinovățească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | învinovățește |
| voi | învinovățiți |
Negativ
| tu | nu nu învinovăți |
| voi | nu nu învinovățiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a învinovăți |
Gerunziu
| — | învinovățind |
Participiu
| — | învinovățit |