Conjugation of învigora
to invigorate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | învigorez |
| tu | învigorezi |
| el / ea | învigorează |
| noi | învigorăm |
| voi | învigorați |
| ei / ele | învigorează |
Imperfect
| eu | învigoram |
| tu | învigorai |
| el / ea | învigora |
| noi | învigoram |
| voi | învigorați |
| ei / ele | învigorau |
Perfectul simplu
| eu | învigorai |
| tu | învigorași |
| el / ea | învigoră |
| noi | învigorarăm |
| voi | învigorarăți |
| ei / ele | învigorară |
Mai mult ca perfectul
| eu | învigorasem |
| tu | învigoraseși |
| el / ea | învigorase |
| noi | învigoraserăm |
| voi | învigoraserăți |
| ei / ele | învigoraseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să învigorez |
| tu | să învigorezi |
| el / ea | să învigoreze |
| noi | să învigorăm |
| voi | să învigorați |
| ei / ele | să învigoreze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | învigorează |
| voi | învigorați |
Negativ
| tu | nu nu învigora |
| voi | nu nu învigorați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a învigora |
Gerunziu
| — | învigorând |
Participiu
| — | învigorat |