Conjugation of întruni
to gather Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | întrunesc |
| tu | întrunești |
| el / ea | întrunește |
| noi | întrunim |
| voi | întruniți |
| ei / ele | întrunesc |
Imperfect
| eu | întruneam |
| tu | întruneai |
| el / ea | întrunea |
| noi | întruneam |
| voi | întruneați |
| ei / ele | întruneau |
Perfectul simplu
| eu | întrunii |
| tu | întruniși |
| el / ea | întruni |
| noi | întrunirăm |
| voi | întrunirăți |
| ei / ele | întruniră |
Mai mult ca perfectul
| eu | întrunisem |
| tu | întruniseși |
| el / ea | întrunise |
| noi | întruniserăm |
| voi | întruniserăți |
| ei / ele | întruniseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să întrunesc |
| tu | să întrunești |
| el / ea | să întrunească |
| noi | să întrunim |
| voi | să întruniți |
| ei / ele | să întrunească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | întrunește |
| voi | întruniți |
Negativ
| tu | nu nu întruni |
| voi | nu nu întruniți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a întruni |
Gerunziu
| — | întrunind |
Participiu
| — | întrunit |