Conjugation of înhăța
to grab Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | înhăț |
| tu | înhăți |
| el / ea | înhăță |
| noi | înhățăm |
| voi | înhățați |
| ei / ele | înhăță |
Imperfect
| eu | înhățam |
| tu | înhățai |
| el / ea | înhăța |
| noi | înhățam |
| voi | înhățați |
| ei / ele | înhățau |
Perfectul simplu
| eu | înhățai |
| tu | înhățași |
| el / ea | înhăță |
| noi | înhățarăm |
| voi | înhățarăți |
| ei / ele | înhățară |
Mai mult ca perfectul
| eu | înhățasem |
| tu | înhățaseși |
| el / ea | înhățase |
| noi | înhățaserăm |
| voi | înhățaserăți |
| ei / ele | înhățaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să înhăț |
| tu | să înhăți |
| el / ea | să înhățe |
| noi | să înhățăm |
| voi | să înhățați |
| ei / ele | să înhățe |
Imperativ
Afirmativ
| tu | înhăță |
| voi | înhățați |
Negativ
| tu | nu nu înhăța |
| voi | nu nu înhățați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a înhăța |
Gerunziu
| — | înhățând |
Participiu
| — | înhățat |