Conjugation of încheia
to conclude, end, wrap up, wind up, close Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | închei |
| tu | închei |
| el / ea | încheie |
| noi | încheiem |
| voi | încheiați |
| ei / ele | încheie |
Imperfect
| eu | încheiam |
| tu | încheiai |
| el / ea | încheia |
| noi | încheiam |
| voi | încheiați |
| ei / ele | încheiau |
Perfectul simplu
| eu | încheiai |
| tu | încheiași |
| el / ea | încheie |
| noi | încheiarăm |
| voi | încheiarăți |
| ei / ele | încheiară |
Mai mult ca perfectul
| eu | încheiasem |
| tu | încheiaseși |
| el / ea | încheiase |
| noi | încheiaserăm |
| voi | încheiaserăți |
| ei / ele | încheiaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să închei |
| tu | să închei |
| el / ea | să încheie |
| noi | să încheiem |
| voi | să încheiați |
| ei / ele | să încheie |
Imperativ
Afirmativ
| tu | încheie |
| voi | încheiați |
Negativ
| tu | nu nu încheia |
| voi | nu nu încheiați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a încheia |
Gerunziu
| — | încheind |
Participiu
| — | încheiat |