Conjugation of zăvorî
to latch, to lock Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | zăvorăsc |
| tu | zăvorăști |
| el / ea | zăvorăște |
| noi | zăvorâm |
| voi | zăvorâți |
| ei / ele | zăvorăsc |
Imperfect
| eu | zăvoram |
| tu | zăvorai |
| el / ea | zăvora |
| noi | zăvoram |
| voi | zăvorați |
| ei / ele | zăvorau |
Perfectul simplu
| eu | zăvorâi |
| tu | zăvorâși |
| el / ea | zăvorî |
| noi | zăvorârăm |
| voi | zăvorârăți |
| ei / ele | zăvorâră |
Mai mult ca perfectul
| eu | zăvorâsem |
| tu | zăvorâseși |
| el / ea | zăvorâse |
| noi | zăvorâserăm |
| voi | zăvorâserăți |
| ei / ele | zăvorâseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să zăvorăsc |
| tu | să zăvorăști |
| el / ea | să zăvorască |
| noi | să zăvorâm |
| voi | să zăvorâți |
| ei / ele | să zăvorască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | zăvorăște |
| voi | zăvorâți |
Negativ
| tu | nu nu zăvorî |
| voi | nu nu zăvorâți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a zăvorî |
Gerunziu
| — | zăvorând |
Participiu
| — | zăvorît |