Conjugation of zbârnâi
to buzz, hum, whirr Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | zbârnăi |
| tu | zbârnăi |
| el / ea | zbârnăie |
| noi | zbârnăim |
| voi | zbârnăiți |
| ei / ele | zbârnăie |
Imperfect
| eu | zbârnăiam |
| tu | zbârnăiai |
| el / ea | zbârnăia |
| noi | zbârnăiam |
| voi | zbârnăiați |
| ei / ele | zbârnăiau |
Perfectul simplu
| eu | zbârnăii |
| tu | zbârnăiși |
| el / ea | zbârnăi |
| noi | zbârnăirăm |
| voi | zbârnăirăți |
| ei / ele | zbârnăiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | zbârnăisem |
| tu | zbârnăiseși |
| el / ea | zbârnăise |
| noi | zbârnăiserăm |
| voi | zbârnăiserăți |
| ei / ele | zbârnăiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să zbârnăi |
| tu | să zbârnăi |
| el / ea | să zbârnăie |
| noi | să zbârnăim |
| voi | să zbârnăiți |
| ei / ele | să zbârnăie |
Imperativ
Afirmativ
| tu | zbârnăie |
| voi | zbârnăiți |
Negativ
| tu | nu nu zbârnăi |
| voi | nu nu zbârnăiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a zbârnăi |
Gerunziu
| — | zbârnăind |
Participiu
| — | zbârnâit |