Conjugation of uita
third-person singular simple perfect indicative of uita Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | uit |
| tu | uiți |
| el / ea | uită |
| noi | uităm |
| voi | uitați |
| ei / ele | uită |
Imperfect
| eu | uitam |
| tu | uitai |
| el / ea | uita |
| noi | uitam |
| voi | uitați |
| ei / ele | uitau |
Perfectul simplu
| eu | uitai |
| tu | uitași |
| el / ea | uită |
| noi | uitarăm |
| voi | uitarăți |
| ei / ele | uitară |
Mai mult ca perfectul
| eu | uitasem |
| tu | uitaseși |
| el / ea | uitase |
| noi | uitaserăm |
| voi | uitaserăți |
| ei / ele | uitaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să uit |
| tu | să uiți |
| el / ea | să uite |
| noi | să uităm |
| voi | să uitați |
| ei / ele | să uite |
Imperativ
Afirmativ
| tu | uită |
| voi | uitați |
Negativ
| tu | nu nu uita |
| voi | nu nu uitați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a uita |
Gerunziu
| — | uitând |
Participiu
| — | uitat |