Conjugation of ușchi
to leave unexpectedly, to flee Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | ușchesc |
| tu | ușchești |
| el / ea | ușchește |
| noi | ușchim |
| voi | ușchiți |
| ei / ele | ușchesc |
Imperfect
| eu | ușcheam |
| tu | ușcheai |
| el / ea | ușchea |
| noi | ușcheam |
| voi | ușcheați |
| ei / ele | ușcheau |
Perfectul simplu
| eu | ușchii |
| tu | ușchiși |
| el / ea | ușchi |
| noi | ușchirăm |
| voi | ușchirăți |
| ei / ele | ușchiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | ușchisem |
| tu | ușchiseși |
| el / ea | ușchise |
| noi | ușchiserăm |
| voi | ușchiserăți |
| ei / ele | ușchiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să ușchesc |
| tu | să ușchești |
| el / ea | să ușchească |
| noi | să ușchim |
| voi | să ușchiți |
| ei / ele | să ușchească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | ușchește |
| voi | ușchiți |
Negativ
| tu | nu nu ușchi |
| voi | nu nu ușchiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a ușchi |
Gerunziu
| — | ușchind |
Participiu
| — | ușchit |