Conjugation of utila
to equip; to tool up Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | utilez |
| tu | utilezi |
| el / ea | utilează |
| noi | utilăm |
| voi | utilați |
| ei / ele | utilează |
Imperfect
| eu | utilam |
| tu | utilai |
| el / ea | utila |
| noi | utilam |
| voi | utilați |
| ei / ele | utilau |
Perfectul simplu
| eu | utilai |
| tu | utilași |
| el / ea | utilă |
| noi | utilarăm |
| voi | utilarăți |
| ei / ele | utilară |
Mai mult ca perfectul
| eu | utilasem |
| tu | utilaseși |
| el / ea | utilase |
| noi | utilaserăm |
| voi | utilaserăți |
| ei / ele | utilaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să utilez |
| tu | să utilezi |
| el / ea | să utileze |
| noi | să utilăm |
| voi | să utilați |
| ei / ele | să utileze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | utilează |
| voi | utilați |
Negativ
| tu | nu nu utila |
| voi | nu nu utilați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a utila |
Gerunziu
| — | utilând |
Participiu
| — | utilat |