Conjugation of subiectiva
to subjectify Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | subiectivez |
| tu | subiectivezi |
| el / ea | subiectivează |
| noi | subiectivăm |
| voi | subiectivați |
| ei / ele | subiectivează |
Imperfect
| eu | subiectivam |
| tu | subiectivai |
| el / ea | subiectiva |
| noi | subiectivam |
| voi | subiectivați |
| ei / ele | subiectivau |
Perfectul simplu
| eu | subiectivai |
| tu | subiectivași |
| el / ea | subiectivă |
| noi | subiectivarăm |
| voi | subiectivarăți |
| ei / ele | subiectivară |
Mai mult ca perfectul
| eu | subiectivasem |
| tu | subiectivaseși |
| el / ea | subiectivase |
| noi | subiectivaserăm |
| voi | subiectivaserăți |
| ei / ele | subiectivaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să subiectivez |
| tu | să subiectivezi |
| el / ea | să subiectiveze |
| noi | să subiectivăm |
| voi | să subiectivați |
| ei / ele | să subiectiveze |
Imperativ
Afirmativ
| tu | subiectivează |
| voi | subiectivați |
Negativ
| tu | nu nu subiectiva |
| voi | nu nu subiectivați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a subiectiva |
Gerunziu
| — | subiectivând |
Participiu
| — | subiectivat |