Conjugation of smeri
to be humble, submissive or respectful Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | smeresc |
| tu | smerești |
| el / ea | smerește |
| noi | smerim |
| voi | smeriți |
| ei / ele | smeresc |
Imperfect
| eu | smeream |
| tu | smereai |
| el / ea | smerea |
| noi | smeream |
| voi | smereați |
| ei / ele | smereau |
Perfectul simplu
| eu | smerii |
| tu | smeriși |
| el / ea | smeri |
| noi | smerirăm |
| voi | smerirăți |
| ei / ele | smeriră |
Mai mult ca perfectul
| eu | smerisem |
| tu | smeriseși |
| el / ea | smerise |
| noi | smeriserăm |
| voi | smeriserăți |
| ei / ele | smeriseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să smeresc |
| tu | să smerești |
| el / ea | să smerească |
| noi | să smerim |
| voi | să smeriți |
| ei / ele | să smerească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | smerește |
| voi | smeriți |
Negativ
| tu | nu nu smeri |
| voi | nu nu smeriți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a smeri |
Gerunziu
| — | smerind |
Participiu
| — | smerit |