Conjugation of smiorcăi
to groan Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | smiorcăiesc |
| tu | smiorcăiești |
| el / ea | smiorcăiește |
| noi | smiorcăim |
| voi | smiorcăiți |
| ei / ele | smiorcăiesc |
Imperfect
| eu | smiorcăiam |
| tu | smiorcăiai |
| el / ea | smiorcăia |
| noi | smiorcăiam |
| voi | smiorcăiați |
| ei / ele | smiorcăiau |
Perfectul simplu
| eu | smiorcăii |
| tu | smiorcăiși |
| el / ea | smiorcăi |
| noi | smiorcăirăm |
| voi | smiorcăirăți |
| ei / ele | smiorcăiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | smiorcăisem |
| tu | smiorcăiseși |
| el / ea | smiorcăise |
| noi | smiorcăiserăm |
| voi | smiorcăiserăți |
| ei / ele | smiorcăiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să smiorcăiesc |
| tu | să smiorcăiești |
| el / ea | să smiorcăiască |
| noi | să smiorcăim |
| voi | să smiorcăiți |
| ei / ele | să smiorcăiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | smiorcăiește |
| voi | smiorcăiți |
Negativ
| tu | nu nu smiorcăi |
| voi | nu nu smiorcăiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a smiorcăi |
Gerunziu
| — | smiorcăind |
Participiu
| — | smiorcăit |