Conjugation of reîmpăca
to reconcile Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | reîmpăc |
| tu | reîmpăci |
| el / ea | reîmpăcă |
| noi | reîmpăcăm |
| voi | reîmpăcați |
| ei / ele | reîmpăcă |
Imperfect
| eu | reîmpăcam |
| tu | reîmpăcai |
| el / ea | reîmpăca |
| noi | reîmpăcam |
| voi | reîmpăcați |
| ei / ele | reîmpăcau |
Perfectul simplu
| eu | reîmpăcai |
| tu | reîmpăcași |
| el / ea | reîmpăcă |
| noi | reîmpăcarăm |
| voi | reîmpăcarăți |
| ei / ele | reîmpăcară |
Mai mult ca perfectul
| eu | reîmpăcasem |
| tu | reîmpăcaseși |
| el / ea | reîmpăcase |
| noi | reîmpăcaserăm |
| voi | reîmpăcaserăți |
| ei / ele | reîmpăcaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să reîmpăc |
| tu | să reîmpăci |
| el / ea | să reîmpăce |
| noi | să reîmpăcăm |
| voi | să reîmpăcați |
| ei / ele | să reîmpăce |
Imperativ
Afirmativ
| tu | reîmpăcă |
| voi | reîmpăcați |
Negativ
| tu | nu nu reîmpăca |
| voi | nu nu reîmpăcați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a reîmpăca |
Gerunziu
| — | reîmpăcând |
Participiu
| — | reîmpăcat |