Conjugation of reîmprieteni
to renew a friendship Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | reîmprieten |
| tu | reîmprieteni |
| el / ea | reîmprietene |
| noi | reîmprietenim |
| voi | reîmprieteniți |
| ei / ele | reîmprieten |
Imperfect
| eu | reîmprieteneam |
| tu | reîmprieteneai |
| el / ea | reîmprietenea |
| noi | reîmprieteneam |
| voi | reîmprieteneați |
| ei / ele | reîmprieteneau |
Perfectul simplu
| eu | reîmprietenii |
| tu | reîmprieteniși |
| el / ea | reîmprieteni |
| noi | reîmprietenirăm |
| voi | reîmprietenirăți |
| ei / ele | reîmprieteniră |
Mai mult ca perfectul
| eu | reîmprietenisem |
| tu | reîmprieteniseși |
| el / ea | reîmprietenise |
| noi | reîmprieteniserăm |
| voi | reîmprieteniserăți |
| ei / ele | reîmprieteniseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să reîmprieten |
| tu | să reîmprieteni |
| el / ea | să reîmprietenă |
| noi | să reîmprietenim |
| voi | să reîmprieteniți |
| ei / ele | să reîmprietenă |
Imperativ
Afirmativ
| tu | reîmprietene |
| voi | reîmprieteniți |
Negativ
| tu | nu nu reîmprieteni |
| voi | nu nu reîmprieteniți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a reîmprieteni |
Gerunziu
| — | reîmprietenind |
Participiu
| — | reîmprietenit |