Conjugation of răfui
to clarify a situation Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | răfuiesc |
| tu | răfuiești |
| el / ea | răfuiește |
| noi | răfuim |
| voi | răfuiți |
| ei / ele | răfuiesc |
Imperfect
| eu | răfuiam |
| tu | răfuiai |
| el / ea | răfuia |
| noi | răfuiam |
| voi | răfuiați |
| ei / ele | răfuiau |
Perfectul simplu
| eu | răfuii |
| tu | răfuiși |
| el / ea | răfui |
| noi | răfuirăm |
| voi | răfuirăți |
| ei / ele | răfuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | răfuisem |
| tu | răfuiseși |
| el / ea | răfuise |
| noi | răfuiserăm |
| voi | răfuiserăți |
| ei / ele | răfuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să răfuiesc |
| tu | să răfuiești |
| el / ea | să răfuiască |
| noi | să răfuim |
| voi | să răfuiți |
| ei / ele | să răfuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | răfuiește |
| voi | răfuiți |
Negativ
| tu | nu nu răfui |
| voi | nu nu răfuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a răfui |
Gerunziu
| — | răfuind |
Participiu
| — | răfuit |