Conjugation of procura
to procure Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | procur |
| tu | procuri |
| el / ea | procură |
| noi | procurăm |
| voi | procurați |
| ei / ele | procură |
Imperfect
| eu | procuram |
| tu | procurai |
| el / ea | procura |
| noi | procuram |
| voi | procurați |
| ei / ele | procurau |
Perfectul simplu
| eu | procurai |
| tu | procurași |
| el / ea | procură |
| noi | procurarăm |
| voi | procurarăți |
| ei / ele | procurară |
Mai mult ca perfectul
| eu | procurasem |
| tu | procuraseși |
| el / ea | procurase |
| noi | procuraserăm |
| voi | procuraserăți |
| ei / ele | procuraseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să procur |
| tu | să procuri |
| el / ea | să procure |
| noi | să procurăm |
| voi | să procurați |
| ei / ele | să procure |
Imperativ
Afirmativ
| tu | procură |
| voi | procurați |
Negativ
| tu | nu nu procura |
| voi | nu nu procurați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a procura |
Gerunziu
| — | procurând |
Participiu
| — | procurat |