Conjugation of probălui
to try Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | probăluiesc |
| tu | probăluiești |
| el / ea | probăluiește |
| noi | probăluim |
| voi | probăluiți |
| ei / ele | probăluiesc |
Imperfect
| eu | probăluiam |
| tu | probăluiai |
| el / ea | probăluia |
| noi | probăluiam |
| voi | probăluiați |
| ei / ele | probăluiau |
Perfectul simplu
| eu | probăluii |
| tu | probăluiși |
| el / ea | probălui |
| noi | probăluirăm |
| voi | probăluirăți |
| ei / ele | probăluiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | probăluisem |
| tu | probăluiseși |
| el / ea | probăluise |
| noi | probăluiserăm |
| voi | probăluiserăți |
| ei / ele | probăluiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să probăluiesc |
| tu | să probăluiești |
| el / ea | să probăluiască |
| noi | să probăluim |
| voi | să probăluiți |
| ei / ele | să probăluiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | probăluiește |
| voi | probăluiți |
Negativ
| tu | nu nu probălui |
| voi | nu nu probăluiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a probălui |
Gerunziu
| — | probăluind |
Participiu
| — | probăluit |