Conjugation of prăznui
to celebrate (especially religious feasts) Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | prăznuiesc |
| tu | prăznuiești |
| el / ea | prăznuiește |
| noi | prăznuim |
| voi | prăznuiți |
| ei / ele | prăznuiesc |
Imperfect
| eu | prăznuiam |
| tu | prăznuiai |
| el / ea | prăznuia |
| noi | prăznuiam |
| voi | prăznuiați |
| ei / ele | prăznuiau |
Perfectul simplu
| eu | prăznuii |
| tu | prăznuiși |
| el / ea | prăznui |
| noi | prăznuirăm |
| voi | prăznuirăți |
| ei / ele | prăznuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | prăznuisem |
| tu | prăznuiseși |
| el / ea | prăznuise |
| noi | prăznuiserăm |
| voi | prăznuiserăți |
| ei / ele | prăznuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să prăznuiesc |
| tu | să prăznuiești |
| el / ea | să prăznuiască |
| noi | să prăznuim |
| voi | să prăznuiți |
| ei / ele | să prăznuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | prăznuiește |
| voi | prăznuiți |
Negativ
| tu | nu nu prăznui |
| voi | nu nu prăznuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a prăznui |
Gerunziu
| — | prăznuind |
Participiu
| — | prăznuit |