Conjugation of prădui
prə.duˈistrip (to completely take away, to plunder) Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | prăduiesc |
| tu | prăduiești |
| el / ea | prăduiește |
| noi | prăduim |
| voi | prăduiți |
| ei / ele | prăduiesc |
Imperfect
| eu | prăduiam |
| tu | prăduiai |
| el / ea | prăduia |
| noi | prăduiam |
| voi | prăduiați |
| ei / ele | prăduiau |
Perfectul simplu
| eu | prăduii |
| tu | prăduiși |
| el / ea | prădui |
| noi | prăduirăm |
| voi | prăduirăți |
| ei / ele | prăduiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | prăduisem |
| tu | prăduiseși |
| el / ea | prăduise |
| noi | prăduiserăm |
| voi | prăduiserăți |
| ei / ele | prăduiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să prăduiesc |
| tu | să prăduiești |
| el / ea | să prăduiască |
| noi | să prăduim |
| voi | să prăduiți |
| ei / ele | să prăduiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | prăduiește |
| voi | prăduiți |
Negativ
| tu | nu nu prădui |
| voi | nu nu prăduiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a prădui |
Gerunziu
| — | prăduind |
Participiu
| — | prăduit |