Conjugation of pomădui
to put on make-up Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | pomăduiesc |
| tu | pomăduiești |
| el / ea | pomăduiește |
| noi | pomăduim |
| voi | pomăduiți |
| ei / ele | pomăduiesc |
Imperfect
| eu | pomăduiam |
| tu | pomăduiai |
| el / ea | pomăduia |
| noi | pomăduiam |
| voi | pomăduiați |
| ei / ele | pomăduiau |
Perfectul simplu
| eu | pomăduii |
| tu | pomăduiși |
| el / ea | pomădui |
| noi | pomăduirăm |
| voi | pomăduirăți |
| ei / ele | pomăduiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | pomăduisem |
| tu | pomăduiseși |
| el / ea | pomăduise |
| noi | pomăduiserăm |
| voi | pomăduiserăți |
| ei / ele | pomăduiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să pomăduiesc |
| tu | să pomăduiești |
| el / ea | să pomăduiască |
| noi | să pomăduim |
| voi | să pomăduiți |
| ei / ele | să pomăduiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | pomăduiește |
| voi | pomăduiți |
Negativ
| tu | nu nu pomădui |
| voi | nu nu pomăduiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a pomădui |
Gerunziu
| — | pomăduind |
Participiu
| — | pomăduit |