Conjugation of osfeștui
to consecrate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | osfeștuiesc |
| tu | osfeștuiești |
| el / ea | osfeștuiește |
| noi | osfeștuim |
| voi | osfeștuiți |
| ei / ele | osfeștuiesc |
Imperfect
| eu | osfeștuiam |
| tu | osfeștuiai |
| el / ea | osfeștuia |
| noi | osfeștuiam |
| voi | osfeștuiați |
| ei / ele | osfeștuiau |
Perfectul simplu
| eu | osfeștuii |
| tu | osfeștuiși |
| el / ea | osfeștui |
| noi | osfeștuirăm |
| voi | osfeștuirăți |
| ei / ele | osfeștuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | osfeștuisem |
| tu | osfeștuiseși |
| el / ea | osfeștuise |
| noi | osfeștuiserăm |
| voi | osfeștuiserăți |
| ei / ele | osfeștuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să osfeștuiesc |
| tu | să osfeștuiești |
| el / ea | să osfeștuiască |
| noi | să osfeștuim |
| voi | să osfeștuiți |
| ei / ele | să osfeștuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | osfeștuiește |
| voi | osfeștuiți |
Negativ
| tu | nu nu osfeștui |
| voi | nu nu osfeștuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a osfeștui |
Gerunziu
| — | osfeștuind |
Participiu
| — | osfeștuit |