Conjugation of ocărî
to insult, abuse, curse, speak ill of Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | ocărăsc |
| tu | ocărăști |
| el / ea | ocărăște |
| noi | ocărâm |
| voi | ocărâți |
| ei / ele | ocărăsc |
Imperfect
| eu | ocăram |
| tu | ocărai |
| el / ea | ocăra |
| noi | ocăram |
| voi | ocărați |
| ei / ele | ocărau |
Perfectul simplu
| eu | ocărâi |
| tu | ocărâși |
| el / ea | ocărî |
| noi | ocărârăm |
| voi | ocărârăți |
| ei / ele | ocărâră |
Mai mult ca perfectul
| eu | ocărâsem |
| tu | ocărâseși |
| el / ea | ocărâse |
| noi | ocărâserăm |
| voi | ocărâserăți |
| ei / ele | ocărâseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să ocărăsc |
| tu | să ocărăști |
| el / ea | să ocărască |
| noi | să ocărâm |
| voi | să ocărâți |
| ei / ele | să ocărască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | ocărăște |
| voi | ocărâți |
Negativ
| tu | nu nu ocărî |
| voi | nu nu ocărâți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a ocărî |
Gerunziu
| — | ocărând |
Participiu
| — | ocărât |