Conjugation of mișca
miʃˈkathird-person singular/plural present indicative Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | mișc |
| tu | miști |
| el / ea | mișcă |
| noi | mișcăm |
| voi | mișcați |
| ei / ele | mișcă |
Imperfect
| eu | mișcam |
| tu | mișcai |
| el / ea | mișca |
| noi | mișcam |
| voi | mișcați |
| ei / ele | mișcau |
Perfectul simplu
| eu | mișcai |
| tu | mișcași |
| el / ea | mișcă |
| noi | mișcarăm |
| voi | mișcarăți |
| ei / ele | mișcară |
Mai mult ca perfectul
| eu | mișcasem |
| tu | mișcaseși |
| el / ea | mișcase |
| noi | mișcaserăm |
| voi | mișcaserăți |
| ei / ele | mișcaseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să mișc |
| tu | să miști |
| el / ea | să miște |
| noi | să mișcăm |
| voi | să mișcați |
| ei / ele | să miște |
Imperativ
Afirmativ
| tu | mișcă |
| voi | mișcați |
Negativ
| tu | nu nu mișca |
| voi | nu nu mișcați |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a mișca |
Gerunziu
| — | mișcând |
Participiu
| — | mișcat |