Conjugation of mărșălui
to march Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | mărșăluiesc |
| tu | mărșăluiești |
| el / ea | mărșăluiește |
| noi | mărșăluim |
| voi | mărșăluiți |
| ei / ele | mărșăluiesc |
Imperfect
| eu | mărșăluiam |
| tu | mărșăluiai |
| el / ea | mărșăluia |
| noi | mărșăluiam |
| voi | mărșăluiați |
| ei / ele | mărșăluiau |
Perfectul simplu
| eu | mărșăluii |
| tu | mărșăluiși |
| el / ea | mărșălui |
| noi | mărșăluirăm |
| voi | mărșăluirăți |
| ei / ele | mărșăluiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | mărșăluisem |
| tu | mărșăluiseși |
| el / ea | mărșăluise |
| noi | mărșăluiserăm |
| voi | mărșăluiserăți |
| ei / ele | mărșăluiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să mărșăluiesc |
| tu | să mărșăluiești |
| el / ea | să mărșăluiască |
| noi | să mărșăluim |
| voi | să mărșăluiți |
| ei / ele | să mărșăluiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | mărșăluiește |
| voi | mărșăluiți |
Negativ
| tu | nu nu mărșălui |
| voi | nu nu mărșăluiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a mărșălui |
Gerunziu
| — | mărșăluind |
Participiu
| — | mărșăluit |