Conjugation of mărșui
to march Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | mărșuiesc |
| tu | mărșuiești |
| el / ea | mărșuiește |
| noi | mărșuim |
| voi | mărșuiți |
| ei / ele | mărșuiesc |
Imperfect
| eu | mărșuiam |
| tu | mărșuiai |
| el / ea | mărșuia |
| noi | mărșuiam |
| voi | mărșuiați |
| ei / ele | mărșuiau |
Perfectul simplu
| eu | mărșuii |
| tu | mărșuiși |
| el / ea | mărșui |
| noi | mărșuirăm |
| voi | mărșuirăți |
| ei / ele | mărșuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | mărșuisem |
| tu | mărșuiseși |
| el / ea | mărșuise |
| noi | mărșuiserăm |
| voi | mărșuiserăți |
| ei / ele | mărșuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să mărșuiesc |
| tu | să mărșuiești |
| el / ea | să mărșuiască |
| noi | să mărșuim |
| voi | să mărșuiți |
| ei / ele | să mărșuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | mărșuiește |
| voi | mărșuiți |
Negativ
| tu | nu nu mărșui |
| voi | nu nu mărșuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a mărșui |
Gerunziu
| — | mărșuind |
Participiu
| — | mărșuit |