Conjugation of mânui
to handle Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | mânuiesc |
| tu | mânuiești |
| el / ea | mânuiește |
| noi | mânuim |
| voi | mânuiți |
| ei / ele | mânuiesc |
Imperfect
| eu | mânuiam |
| tu | mânuiai |
| el / ea | mânuia |
| noi | mânuiam |
| voi | mânuiați |
| ei / ele | mânuiau |
Perfectul simplu
| eu | mânuii |
| tu | mânuiși |
| el / ea | mânui |
| noi | mânuirăm |
| voi | mânuirăți |
| ei / ele | mânuiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | mânuisem |
| tu | mânuiseși |
| el / ea | mânuise |
| noi | mânuiserăm |
| voi | mânuiserăți |
| ei / ele | mânuiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să mânuiesc |
| tu | să mânuiești |
| el / ea | să mânuiască |
| noi | să mânuim |
| voi | să mânuiți |
| ei / ele | să mânuiască |
Imperativ
Afirmativ
| tu | mânuiește |
| voi | mânuiți |
Negativ
| tu | nu nu mânui |
| voi | nu nu mânuiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a mânui |
Gerunziu
| — | mânuind |
Participiu
| — | mânuit |