Conjugation of iudi
to instigate Ver definición completa →
Indicativ
Prezent
| eu | iudesc |
| tu | iudești |
| el / ea | iudește |
| noi | iudim |
| voi | iudiți |
| ei / ele | iudesc |
Imperfect
| eu | iudeam |
| tu | iudeai |
| el / ea | iudea |
| noi | iudeam |
| voi | iudeați |
| ei / ele | iudeau |
Perfectul simplu
| eu | iudii |
| tu | iudiși |
| el / ea | iudi |
| noi | iudirăm |
| voi | iudirăți |
| ei / ele | iudiră |
Mai mult ca perfectul
| eu | iudisem |
| tu | iudiseși |
| el / ea | iudise |
| noi | iudiserăm |
| voi | iudiserăți |
| ei / ele | iudiseră |
Conjunctiv
Prezent
| eu | să iudesc |
| tu | să iudești |
| el / ea | să iudească |
| noi | să iudim |
| voi | să iudiți |
| ei / ele | să iudească |
Imperativ
Afirmativ
| tu | iudește |
| voi | iudiți |
Negativ
| tu | nu nu iudi |
| voi | nu nu iudiți |
Forme nepersonale
Infinitiv
| — | a iudi |
Gerunziu
| — | iudind |
Participiu
| — | iudit |